| | statistică criminală FIECARE AL ZECELEA INFRACTOR ESTE ADOLESCENT! 
În anul 2005, BMM a luat la evidenţă profilactică 27 de familii social-vulnerabile, în mediul cărora sunt generate condiţii ce i-ar determina pe copii la abandonul şcolii, abandonul familiei, vagabondaj. Nu întâmplător, din numărul de infracţiuni comise de minori pe parcursul anului 2005 în raionul Soroca 45 sunt furturi, iar 39 din cei 50 de figuranţi nu sunt cuprinşi cu învăţătura sau încadraţi în câmpul muncii. Fenomenul este mai mult decât simptomatic, iar patologia aceasta are o singură diagnoză: sărăcia. Tabloul general al fenomenului delicvenţă juvenilă în r-l Soroca, pe parcursul anului 2005 arată astfel: de către minori şi cu participarea lor au fost săvârşite 65 infracţiuni. Asupra altor 10 infracţiuni înregistrate dosarele penale au fost clasate din anumite motive. În total, participanţi la aceste infracţiuni au figurat 50 minori. Unii din ei au săvârşit pe parcursul acestui an 4-5 infracţiuni. La momentul întocmirii materialului, dosarele a 32 de minori infractori, participanţi şi autori de infracţiuni, fuseseră deja examinate de instanţa de judecată, ei fiind condamnaţi. Dosarele a 5 minori se mai aflau încă sub urmărire penală. Din numărul total de infracţiuni 50 sunt furturi, 2 - infracţiuni contra vieţii şi sănătăţii, 1-vandalism, 4 - păstrare de substanţe narcotice, 2 - violuri, 2 - înşelăciuni, 2 - acte de huliganism, etc. O realitate nouă ce scoate un mare număr de minori de sub controlul familiei şi al şcolii, sunt internet-cafenelele, ce au apărut ca ciupercile după ploaie, în ultimul timp, relatează Ana Cojocaru. Atraşi de acest gen de distracţii, copiii lipsesc cu zilele de la şcoală, în timp ce părinţii sunt încrezuţi că ei sunt la lecţii. De cele mai multe ori, ei pleacă pe noapte la aceste instituţii şi putem să ne imaginăm cu ce randament participă aceşti copii a doua zi la lecţii, dacă se hotărăsc să mai plece şi la şcoală. Nu mai vorbim de atmosfera, ce domină în aşa cafenele, jargonul utilizat de unii vizitatori şi comportamentul altora ce influenţează direct asupra tinerilor ce-şi omoară aici timpul. DROCHIA. A sosit tocmai timpul să ne punem întrebarea sacramentală: reuşesc, oare, organele administraţiei publice locale să lupte cu acest fenomen negativ - criminalitatea juvenilă -, care este un product direct al familiilor social-vulnerabile, needucogene, criminogene? O spunem direct şi fără ocolişuri – nu. Nici nu se ocupă nimeni, cel puţin, la modul serios, de aşa probleme. La Drochia, în special. Secretarul Consiliului raional Drochia, Alexei Plopa, ne-a relatat cu toată sinceritatea că dacă am defini ce este astăzi o familie zis social-vulnerabilă, apoi sub această definiţie cad aproximativ 80% din toate familiile raionului. Trebuie să recunoaştem că dl Plopa are dreptate, or, o familie social-vulnerabilă nu este numai cea alcoolizată şi needucogenă. Astfel de familii, la evidenţa CRP Drochia, în persoana BMM, sunt numai 14 (!). Mai jos vom vedea dacă e chiar aşa. În general, BMM al CRP Drochia este o instituţie unde în caz de necesitate strictă sunt angajaţi fecioraşii sau rudele funcţionarilor de rang raional, chiar dacă nu au studiile necesare. Această instituţie este o trambulină spre acordarea următorului grad de ofiţer de poliţie pentru şefii ei, care se perindează unul după altul. Actualul şef al BMM, V. Lisnic, este şi el, probabil, în aşteptarea gradului de maior, or, la momentul contactării pentru a ne documenta asupra subiectului, se vânzolea pe lîngă maşina proprie “inomarcă”, dând de înţeles că nu are timp pentru discuţie. Subalternii săi care nu posedau situaţia, se vede, cu greu s-au orientat în ceea ce doream să aflu şi, până la urmă, mi-au pus la dispoziţie o fiţuică agramată ce o pregătiseră pentru nu ştiu ce ziar local. Datele ce urmează am fost nevoit să le obţin pe alte căi şi din alte surse, dar sunt oficiale şi veridice. Deci, haideţi să vedem din care mediu, la Drochia, se alimentează criminalitatea juvenilă, cu care este chemat să lupte BMM în frunte cu V. Lisnic. Pe lângă cele numai 14 familii ce stau la evidenţa CRP Drochia şi care se numesc needucogene, dna R. Gore, inspector la Direcţia protecţie socială a Consiliului raional, ne-a relatat că numai familii cu copii orfani în Drochia sunt 65, în care trăiesc 78 copii. Dar ce ne facem cu copiii orfani-sociali, adică orfani cu părinţi în viaţă? Astfel de orfani în Drochia sunt 2 108. Aceştia, oare, nu prezintă interes pentru BMM? Mai departe, dna R. Gore ne-a comunicat că în Drochia există 391 de familii cu un singur părinte, în care trăiesc şi se educă 626 de minori. Drochia mai are 187 de mame solitare care au adus pe lume şi încearcă să educe 261 de copii, 906 familii cu mulţi copii în care îşi duc existenţa 3171 de minori, despre educaţie nici nu pomenim. În total, în Drochia, există 2434 familii pauperizate în care-şi duc traiul 5356 minori. Dacă la aceste cifre mai adăugăm şi familiile celor peste 12 000 de locuitori ai raionului plecaţi peste hotare, în căutarea surselor de existenţă, apoi mediul ce alăptează criminalitatea juvenilă la Drochia este mult mai impunător vis-a-vis de cele 14 familii cu care şi-a camuflat (in) activitatea BMM al CRP Drochia şi colaboratorii săi. Situaţia nu este deloc mai bună nici în alte regiuni ale lumii. Dacă aceasta ar putea să ne servească drept mângâiere, apoi putem relata că în Rusia, în ultimii 10 ani, criminalitatea juvenilă a crescut de 15 ori. Aproximativ o treime din toţi adolescenţii, cuprinşi între 11-18 ani, trec prin instituţiile speciale de corecţie pentru minori. Fiecare al zecelea minor a încercat la gust substanţe narcotice cel puţin o singură dată. Numărul de infracţiuni săvârşite de minori şi direct legate de păstrarea, realizarea şi consumul de stupefiante a crescut de 12 ori. În Ucraina, în 2003, organele de miliţie au reţinut 33 mii de minori cerşetori şi vagabonzi. În numărul total de infracţiuni săvârşite de către minori, furturile constituie mai mult de 70 %. Anual, în Ucraina, pentru furt, pe scaunul de judecată, nimeresc 20 000 mii de minori, din care 2,3 mii sunt condamnaţi la privaţiune de libertate şi nimeresc în puşcării. În 2003, în Ucraina au fost lipsiţi de drepturi părinteşti 2235 persoane. Din toate cele relatate nu mai încape îndoială că educarea unui cetăţean onest, ce respectă legea, costă mai ieftin decât întreţinerea lui în instituţiile de corecţie. Dar există oare corecţie în aceste instituţii? Sperăm că materialele publicate vor atrage atenţia organelor abilitate asupra problemei. Rămâne să adăugăm că investigaţiile noastre sunt susţinute financiar de către Secţia Ministerului Dezvoltării Internaţionale (DFID) de pe lângă ambasada Marii Britanii în Republica Moldova şi vor fi publicate în ziarele “Dnestrovscaia Pravda” - Tiraspol, ”Spros i predlojenie”- Bălţi, “Observatorul de Nord” - Soroca. Luiza DOROŞENCO, Mihail AHREMŢEV, Alexandru BOBEICĂ Observatorul de Nord
Nr.08 (349), 24 februarie 2006 | |
Retipărirea articolelor fără permisiunea "OdN" este interzisă
